Este un adevăr incontestabil acela că viața și sănătatea sunt cel mai de preț dar pentru noi, ca oameni. La fel de adevărat este și faptul că partea cea mai importantă a timpului nostru ne-o petrecem la serviciu. Unde plecăm și de unde dorim să ne întoarcem sănătoși acasă.

De aceea, preocuparea pentru un mediu sigur de muncă a fost dintotdeauna o constantă în viața noastră. Nu este deloc surprinzător că legislația s-a dezvoltat cu prioritate în această direcție, înaintea sistemelor de management. Odată cu apariția legii van Houten, de exemplu, care stabilește vârsta minimă de muncă a copiilor (1874) și mai târziu a Codului muncii (1889), în străinătate s-a dat primul impuls important în domeniul reglementării termenilor condițiilor de muncă și protecției muncii. De-a lungul timpului, această legislație a fost amendată și completată, printre altele, cu Legea Siguranței (1895), introdusă pentru a reglementa siguranța și igiena la locul de muncă. În 1980, Legea securității muncii a fost înlocuită cu  Legea securității și sănătății în muncă, care, în 1994, a fost integral revizuită și completată cu reglementările europene. În anul 2006, Legea Securității și sănătății în muncă a fost din nou armonizată cu reglementările europene și elaborată ca lege cu prevederi obiectiv exclusive.

Dar aceasta este doar istorie, o mică parte a istoriei legislației din domeniul securității și sănătății în muncă. De ce trebuia să fie dezvoltată o normă tehnică OHSAS și, mai ales, având o legislație atât de cuprinzătoare, de ce avem nevoie de încă un standard în acest domeniu?

Poate pentru că, în ciuda reglementărilor atât de stricte, conform datelor și estimărilor Organizaţiei Internaţionale de Muncă, în Uniunea Europeană mor anual în jur de 5.000 de persoane din cauza accidentelor de muncă şi în jur de 60.000 de persoane din cauza bolilor profesionale. Majoritatea acestor accidente şi boli pot fi prevenite, primul pas fiind identificarea pericolelor şi evaluarea factorilor de risc, sectoarele cu riscul cel mai mare fiind în domeniul construcţiilor, industriei chimice si petroliere, agriculturii, sănătăţii si serviciilor medicale. Dar asigurarea securității și sănătăţii în muncă a devenit o cerință pentru toate organizaţiile din orice domeniu de activitate.

Dincolo de cuprinzătoarea legislație, care trebuie respectată, deoarece “unde-i lege nu-i tocmeală” a apărut nevoia incontestabilă de “legare”, de conectare a angajatului la înțelesul profund al literei de lege, la sensul de care uneori pot depinde viața și sănătatea sa. Cu alte cuvinte a apărut nevoia de conștientizare a obligației de a respecta anumite impuneri, care aparent puteau îngreuna munca angajaților sau obișnuințele acestora. Este un argument în favoarea “migrării” de la norma tehnică OHSAS 18001:2007 la standardul de sistem de management al securității și sănătății în muncă ISO 45001:2023.

“Firul roșu” al noii abordări a sistemelor de management, deschisă în 2015 de standardele de management în domeniul calității (ISO 9001) și mediului (ISO 14001) îl constituie nevoia de integrare, de simplificare a procedurilor, simultan cu concentrarea și clarificarea cerințelor. Din nou, nevoia de conștientizare a importanței subiectului și a adevărului axiomatic că toți, indiferent de nivelul încadrării noastre, suntem verigi ale aceluiași lanț neîntrerupt de procese care fac organizația profitabilă și o conduc la succes.

Ce avantaje oferă implementarea și certificarea acestui sistem de management al securității și sănătății în muncă? Înțelegerea și conștientizarea de către fiecare lucrător a nevoii argumentate de a respecta toate cerințele sistemului SSM, menținerea în activitate a lucrătorilor în vârstă, stimularea unor metode și tehnologii de lucru mai eficiente, micșorarea numărului de persoane care sunt nevoite să își reducă programul de lucru pentru a îngriji un membru al familiei, reducerea pierderilor materiale (prin scăderea numărului de accidente și opriri accidentale), riscuri scăzute în ceea ce privește sănătatea (care duc la scăderea costurilor), scăderea numărului de accidente (ca urmare a sistematizării activităților importante pentru securitatea și sănătatea în muncă), costuri reduse cu asigurările, oportunitatea de a integra sistemul de management al SSM atât în sistemul de management al organizației, cât și în procesele de afaceri ale acesteia.

Sistemul de management al SSM, construit având ca model ISO 45001:2023 nu dublează cerințele legale, ci le completează și le clarifică, creând lucrătorilor deprinderea de a utiliza conștient proceduri, instrucțiuni, formulare și înregistrări. Prin această înțelegere de nivel superior, matur, a sistemului de management al SSM se ajunge de asemenea și la fundamentarea unor deprinderi care duc în final la creșterea calității vieții angajaților.

Iar dacă sistemul de management al securității și sănătății în muncă a fost documentat și implementat, acțiunea firească de verificare a acurateței acestuia, cea care închide cercul Deming – PDCA – este certificarea SSM, “examenul” pe care organizația îl susține în fața organismului de terță parte. Câteva din beneficiile certificării sunt:

• O carte de vizită foarte valoroasă în mediul concurențial actual
• Confirmarea efectelor benefice ale integrării cerințelor SSM în procesele de afaceri ale organizației
• Un nivel superior de conștientizare a tuturor lucrătorilor
• Încurajarea comunicării interne orientate pe aspectele de prevenire
• Stimularea participării angajaților, a contribuției acestora la luarea deciziilor în domeniul SSM și a feedback-ului la modificările propuse
• Vizibilitatea organizației atât pe plan intern, cât și pe plan internațional etc.

De ce ISO 45001? Pentru că, într-un limbaj mai accesibil decât vocabularul legislativ, ne ajută să înțelegem că noi toți, lucrători în atât de variate domenii de activitate, respectând cerințele acestui standard de sistem de management, ne îmbunătățim continuu calitatea vieții, crescându-ne constant siguranța în muncă și speranța de viață.