Poluarea sonora se numara printre efectele negative ale civilizatiei actuale. O intalnim de fapt pretutindeni, fie in mediul privat al locuintei, fie la serviciu. Zgomotul are efect direct asupra unuia dintre cele mai importante organe de simt si poate avea consecinte daunatoare pentru sanatatea organismului. In cazul expunerii la zgomot la locul de munca angajatorul trebuie sa determine sistematic si sa evalueze pericolele relevante pentru angajat.

Dintr-un sondaj efectuat de catre o Asociatie pentru Mediu a rezultat ca marea majoritate a populatiei considera ca principala sursa de zgomot este produsa de circulatia rutiera. Mai mult de jumatate dintre cei intervievati, se simte deranjata de catre aceasta, urmata de zgomotul produs de vecini. Pe locul trei ca sursa de zgomot se situeaza zgomotul industrial, aproape la acelasi nivel cu poluarea sonora produsa de traficul aerian. Organul nostru de simt nu se poate pur si simplu sustrage zgomotelor deranjante si nedorite sau chiar sunetelor periculoase.

Efectele zgomotului sunt deseori subestimate. Dar zgomotul are efect direct asupra organismului in doua sensuri. Pot fi afectate atat corpul, cat si psihicul. Pe de o parte, auzul poate fi afectat de catre varfuri acustice pe termen scurt sau de catre poluarea sonora permanenta mare. Consecintele sunt capacitatea auditiva scazuta, perceptii auditive permanente ale urechii, asa numitul tinnitus/ acufene, sau chiar hipoacuzie. Pe de alta parte poluarea sonora are efect asupra sistemului nostru nervos. Printre consecintele nedorite pe termen lung sunt insomniile, puterea redusa de concentrare, eliberarea suplimentara de hormoni de stres sau chiar bolile cardio-vasculare.

Protectia eficace impotriva zgomotului este protectia activa a sanatatii, este de parere expertul in protectia muncii Ken Hauser de la TÜV Thüringen. „Cine este expus zgomotului la locul de munca, de dragul propriei sanatati n-ar trebui sa renunte in nici un caz la protectia auditiva“, spune Hauser. „Printre obligatiile de baza ale angajatorului referitor la zgomot se numara: prevenirea pericolelor, evaluarea pericolelor si combaterea pericolelor. In cazul expunerii la zgomot la locul de munca pericolele relevante pentru angajat trebuie determinate si evaluate sistematic“, ne explica expertul in protectia muncii Ken Hauser. Din evaluarea pericolelor trebuie deduse actiuni corespunzatoare de protectia muncii, ca de exemplu actiuni pentru evitarea sau reducerea expunerii la zgomot, prevederi pentru echipament individual pentru protectie sonora precum si instruirea periodica a personalului. „Deteriorarea auzului poate fi depistata din timp cu ajutorul unor investigatii tintite de medicina muncii, respectiv pot fi impiedicate imbolnavirile profesionale. Astfel poate fi mentinuta capacitatea de munca a angajatilor“, este sfatul lui Ken Hauser.

Deseori efectele poluarii sonore din mediul privat sunt de asemenea subevaluate. De exemplu ascultatul muzicii date tare de catre tineri, fie la discoteca, la un concert rock sau la casca.